Oglinzi

*
și
sufleul mi-e câine

iar
inima-i pisică

**
Mănânc tristețe
Seara
Dimineața
La amiază...
Tristețe-mi torn în ceașca cu cafea,
Tristețe - plâng imagini pe fereastă
Tristețe fumegă țigara mea...

***
și
sufletul e lup
noapte de noapte
singuratic
la urlat

iar
inimai-i leoaică
zi de zi
cu botu-n-sângerat
la vânat

****
Mănânc tristețe
Seara
Dimineața
La amiază...
Tristețe-mi torn în ceașca cu cafea,
Tristețe - plâng imagini pe fereastă
Tristețe fumegă țigara mea...

*****
ne oglindim (și - iar) într-o imagine terestră
eu subjugat
tu nesupusă

ne oglindim (și - iar) cu tristețe-umplând
tu ochiul drept
eu ochiul stâng

religia

Sunt oameni buni
Sper
Cred
Dacă ar exista vreo religie
Aceasta ar fi
Religia mea
Este
...făr' de oameni buni n-aș mai...
Spera ...?...
Crede ...?...
De ce aș mai trăi ...?...
Moartea e un trofeu într-o lume
Unde ...?...
Viața e concursul
Zâmbetelor zdrobite
Încrustate
În grafica cardiacă
Adusă tuturor în
Dar
Sper
Cred
Și nu zdohnesc chiar dacă...
Toți oamenii din lume
Visează cum îmi dau duhul
Spre fericirea, comoditatea și lucrurile lor bune
Mă ajută
Să-mi iau trofeul
Ușor ...!...
Oameni buni
Sper
Cred
Am să mor
Însă vinul de colecție e mai bun
În timp
O să vă îmbătați
De fericire
Cu gust de metaforă ancorată într-o inimă obosită, atrofiată
Uitată
Speranță
Credință
În oameni buni
Sunt oameni buni

Liberul Arbitru

Suntem mici
Suntem furnici
Mici la vorbă, mici la port...
Cu orgolii pân'la pod.

Pân'la podul casei noastre
Ce-am zidit minuțios ...?...
Vis cu vis
Os cu os

Labirinturi de principii
Rătăcim pe-alor alei
Iar, alegerea ne este
Pe ce cale să o iei ...?...
Ce s-aspiri?
Ce să visezi?
Ce să lupți?
Ce să ceezi?
"Сe" e unicul prieten
"Ce" te-ajută să mai crezi ...?...
Liberul Arbitru.

Suntem mici
În lumea mare
Am zidit un furnicar
Alergăm pe coridoare
După rost și în zădar
Și ne pare...
Oh, ne pare!
C-am zidit un univers
Ce-i mai mare și mai tare
De cât lumea dintr-un vers ...?...

Suntem mici
Dar cu orgoliu
Cu tupeu
Înrobiți de un vis
Robim într-un vis
Social
Furnicar
”Ce” banal...
O furnică fără furnicar...

O furnică mică-mică-n univers
O furnică rătăcind pe un vers
A ieșit din furnicar,
Din labirint
Și-a-mplut pieptul cu o boare de gând
Și-a decis!
Să citească rând pe rând
”Ce” n-a scris al său ”Eu”
”Ce” a existat mereu ...?...
O furnică pe aripa uni zmeu.