marți, 27 octombrie 2015

Tipar

Drumul și adresa
Poezia mea
Cafea peste ceașca mea
Mai am
Un dor
Trăiesc de azi pe mâine
Din Eter
Ka să nu mor
Ci floare înflorită
În nemurire sunt întipărită

Adresa

Urăsc răul
Iubesc cerul
Sunt
Drumul și adesea
Ungherul în care stă atârnat
Mânierul
Nobilimii sufletești din care
Exact ca o
Zi pentru voi îmi zic că voi fi
Euforic
Urmă în visul nostru utopic

****

Eu
Nu mai pot
Să fac atâtea jertve.
Cafea peste cartea mea
Nu mai turna
Kaka
În banca mea
Sunt pepeni murați
[Și]
Oameni (înfropați)
Înecați
De beția cărnii
Sub pretextul iernii.
De ce mai cereți moarte să mâncați
Când singuri vreți
Să nu vă mai căcați
Între voi
[...Noi...]
Ci
Să fiți
Ftrați
Atât la strângere de mână
Cât și la hârtie
Pe care cică ceva scrie
(Multă kakafonie)
Ca să cumpărați
Când de fapt
Alegeți
Ori muriți
Ori în rând cu mine
Fumați și gândiți !!!

Damă de Pică

Pică care nu pică
Foarfeca rândunicii cerul despică
Cel ce crește
Acela ridică
Cel ce sădește
Trage cu drag și pace din pipă
Foaia mea
Pentru voi e o aripă
Gândul meu
Este aripa lăsată păsărilor de la Dumnezeu
Sunt mereu alături
Așa cum vă vre*u
Așa vă vre*u
Alături de mine
Vii, fericiți (și) frumoși mereu
Vă îndoi și dezdoi
Ușor și greu
Ka o foaie ruptă din carnet
Și boțită în buzunarul tău
[meu]
Citește-o!
Nu doar când ți-a fi greu ...!...
Citește-mă!
Și când e cald în sufletul tău ...?...

Fericire

Un singur
Bob
De fericire
Este
De ajuns
Pentru mine
Ka să crească copacul meu
Frumos
În grădina
Eden
Nu undeva, cumva, sau; pe undeva:
Pe
Jos
Ci
Lângă copacul sănătos

Cer

Marea mi-a fost mirarea
Să-mi văd caii
Și
Sarea
Ce ...?...
Storcea marea
Pentru ghețarii
Prin care trecea cărarea
Urșilor mei albi
Și ...?...
Merilor mei dalbi
Căzuți în cer
Căci nu mai cer
Ci doar ofer
Zi de zi
Câte o bucată
Nouă
De
Cer