Suntem un sort de oameni...
De oameni
Amărâți
Îndrăgostiți
De dorul nostru
Suferind
Iar colțul gurii în sus cioplit
De parcă-ar fi la noi în gând
Un gând
Plăpând
Oglinzile ne văd săpând
În cimitirul soartei
Câte-un mormânt
Pentru decoruri
Visate
Iubiri pe unde bine, pe unde prost jucate
Și...
Oh, speranțele deșarte
Ne dau avânt
Să înghețăm mai mult
În adorabila singurătate
Cuvântul ne e mut
Ne curge
Printre gene
Pe sub gene
Ochii
Plânși
In ale dragostei poeme
Suntem un sort de oameni
Triști
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu